Search and Hit Enter

În ce mizerii s-a băgat România?! De la cazul Dragomir la asasinarea judecătorului iranian

Cazul Dragomir pare banal, dar nu este nici pe departe. Este o confirmare că un ofițer de top al SRI a intrat într-o combinație cu servicii străine – mai ales cu servicii private din cea mai periculoasă zonă a lumii, Orientul Mijlociu.

Dar, mai grav, pătrunderea în România a unor asemenea entități informative și (al naibii de) operative ar fi fost susținută, avizată de la nivelul unor instituții ale statului român.

”Din modul de lucru al acestor companii, Black Cube nu ar fi venit în România, dacă nu ar fi avut un foarte clar aviz formal din partea unei instituţii a statului român – asta v-o garantez”, a declarat Daniel Dragomir. ”Nicio astfel de societate nu ar fi făcut acest gen de activităţi, ca proxi, intermediar pentru X, Y”.

Cu alte cuvinte, Daniel Dragomir, care s-a lăfăit în România devenind un fel de vedetă pentru presă, pentru manifestații, chiar pentru politicieni de top la un moment dar, ei bine brusc fuge din țară. Primo – a știut că îi va fi anulată achitarea de la fond și că va fi condamnat? Nu avea de unde afla – decât dacă un ”binevoitor” i-a spus. Și a fugit… temându-se… de ce anume?

De nițică pușcărie? Greu de crezut! Dragomir sfătuia mulți ”baroni” – fie locali, fie din zona mai puțin la vedere. Cum face orice om de Intelligence capabil și ”retras” – și nu doar la noi, ci mai ales în Occident. Dragomir era ”uns” și protejat – dar nu și în fața unei ”sentințe” de altă natură. De care se temea – și a fugit… sau a fost făcut să fugă.

Ca și iranianul. Va avea și Dragomir… rău de înălțime? Sper că nu. Cert este că mai seamănă ceva: camerele de supraveghere care, din câte am aflat, nu au funcționat un scurt timp în elegantul hotel din centrul Capitalei – NU au funcționat nici la casa Dragomir, cel puțin în ultima perioadă, când acesta s-a decis și ”a plecat”. De ce pun în ghilimele? Uite-așa…

”Nu ar fi venit în România dacă nu ar fi avut un foarte clar aviz formal”

Cazul iranianului Gholam Reza Mansouri aruncă România în scandalul unor grupări care NU au nimic de-a face cu ceea ce vrem noi de la viață. Sigur, ne-a împins ”Strategicul” să ne băgăm coada în Orient, soldații noștri prin Afganistan se mai descurcă și ei cum pot – dar acum am depășit o limită.

Dacă e vorba de asasinat, așa cum indică mai toate datele – e ca și în cazul ”Black Cube”, dar la o scară a efectelor mult mai periculoasă: cei care au realizat acțiunea ”nu ar fi venit în România, dacă nu ar fi avut un foarte clar aviz formal din partea unei instituţii a statului român”, așa cum ”garanta” Daniel Dragomir.

Să rămânem însă la ceea ce gândește presa – și iată ce observă atenta Sorina Matei: ”Deci îţi intră pe teritoriul statului tău o „bombă”. (…) „Bomba” despre care tu ştii că este bombă, ajunge direct în buricul Bucureştiului nenică.

„Bomba” se duce direct în ambasada Iranului unde caută ajutor. Ceea ce arată că bombei îi era frică pentru viaţa ei, căuta un teritoriu sigur, teritoriul naţional, şi voia să se predea”.

Dar, continuă Sorina Matei, ”tu, ca ţăranul prost şi slugă, arestezi bomba când iese din ambasadă, dar nu plasezi nicio măsură de protecţie”. Concluzia Sorinei Matei – ”dacă ai plasat, şi ai lăsat să se întâmple, ori eşti dobitoc, ori eşti complice… Whatever, oricum ieşi prost”.

Exact… oricum ieși prost. ”Antitero de la SRI a fugit din ţară că a luat bani de la libanezi, antitero de la SRI s-a pitit sub pat după succesul pe Iran. Antitero pe alţi libanezi – Murad de exemplu – a fugit în munţi, şi-a luat câmpii, că Murad e prieten cu şefu’ şi sponsor al prietenului lu’ şefu”.

Cine avea interesul ca judecătorul iranian să dispară?

Gholam Reza Mansouri a fost un influent cleric în Iran, procuror și judecător – de fapt, unul dintre cei care au pus în aplicare măsurile dure ale fostului președinte Ahmadinejad.

Este acuzat că ar fi condamnat jurnaliști critici la adresa puterii – și că aceștia ar fi fost supuși torturii.

Problema lui Gholam Reza Mansouri a apărut când a fost acuzat și el într-un dosar de corupție, că ar fi primit 500.000 de euro mită de la un miliardar în domeniul petrolului (Hassan Najafi), înrudit cu un apropiat la liderului spiritual Ali Khamenei. Cazul ar fi avut legătură și cu un fost șef al justiției (și serviciilor iraniene) arestat anul trecut (Akbar Tabari).

Deci, o combinație care duce clar la un tablou al confruntării între două forțe majore din Iran, conflict care a explodat după alegerile prezidențiale. Odată cu căderea lui Tabari anul trecut, situația lui Mansouri s-a schimbat – iar fugitivul s-a înțeles cu autoritățile – urmând, probabil să dea mărturie despre unul dintre cei căzuți. Probabil, despre Tabari sau Najafi. Deci, din ce rezultă până acum, aceste două personaje puternice din Iran aveau tot interesul ca Mansouri să dispară.

De altfel, se știe că Mansouri s-a deplasat de câteva ori la Amabasada Iranului, s-a cazat foarte aproape (hotelul Duke e la circa 700 metri de legație), avea avocat la Teheran etc. – pe scurt, căzuse la pace cu conducerea Iranului!

Deci, cel mai probabil, a fost eliminat de cei care aveau interesul ca el să nu dea mărturie.

Cel mai probabil, prin firma angajate – sau cu ajutorul unor entități din alte state… partenere cu România, care pot acționa pe aici cam cum vor.

Efectul e însă același: România e acuzată de iranieni de moartea lui Mansouri.

Avocatul acestuia, Najaf Poursani, spune clar de la Teheran că nu crede în ipoteza sinuciderii și consideră că ”Autorităţile române trebuie să răspundă pentru moartea lui Mansouri!”.

”Asta deoarece, după ce a vizitat ambasada Iranului din Bucureşti, clientul meu a fost pus sub control judiciar, în România. Deci, protejarea lui Mansouri era în sarcina poliţiei române, deoarece acuzatul era căutat şi de poliţia internaţională. Repet: poliţia română ar fi trebuit să-l ţină pe Mansouri sub supraveghere şi să-l protejeze”, spune Mansouri, care subliniază că ”în acest moment, noi considerăm că autorităţile române, dar şi poliţia acestei ţări sunt răspunzători pentru moartea lui Mansouri”.

România, făcută responsabilă

De asemenea, Ali Bagheri, reprezentant pentru Relaţii Internaţionale în Ministerul Justiţiei iranian spune ferm:

”România trebuie să ne furnizeze dovezile şi documentele existente, privind cauzele morţii – de asemenea, trebuie să ne dea explicaţii pentru că Mansouri n-a fost protejat în România”.

”Guvernul acestei ţări e direct responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat“, a declarat ferm reprezenantul Justiției din Iran. Bagheri. „De ce România nu l-a ţinut sub supraveghere?“

Întrebarea numărul 10: ”Dacă, totuși… nu e mort?!”

Interesant este că site-ul ISNA (Iranian Students’ News Agency), controlat de puterea de la Teheran, după ce pune 9 întrebări dure României despre moartea lui Mansouri pune și o a zecea – o nouă ipoteză:

”Având în vedere aspectele complicate ale acestui dosar şi reacţia nu tocmai prietenoasă a României, în privinţa unei colaborări cu Iranul, putem crede că Mansouri chiar a murit? Sau poate că moartea sa a fost o înscenare, pentru ca el să scape definitiv şi numele său să iasă din atenţia opiniei publice?”

Aici revenim la o observație a Sorinei Matei: ”Aproape toţi fotografii români au RATAT fotografiile deşi au fost la faţa locului. Mai puţin corespondenţii agenţiilor internaţionale”.

”BTA – agenţia de presă bulgară- arată în fotografii vândute tot de români la AP (dar pe care nu le-au publicat în România) că Mansouri era practic o grămadă de carne şi sânge din care lipsesc nişte lucruri. Nu-mi dau seama dacă membrele sau capul”, scrie Sorina Matei.

Dacă e adevărat că ”era practic o grămadă de carne şi sânge” cu anumite ”lipsuri” – atunci ne putem gândi la orice.

Bizare aspecte…

Apropo – Mansouri a fost blocat în România la cererea unor ONG-ori, printre care ”Reporteri fără frontiere”. Interesant cât de sensibile sunt autoritățile române la cererile unor ziariști străini!

Alte bizarerii: Mansouri era singurul cazat în hotel.

Ora declarată a morții a fost 14.30, ora Bucureştiului, dar avocatul sunsține că, verificând aplicaţia WhatsApp a văzut că ultima dată a fost activ la ora 15.15.

Omul NATO, Radu Tudor, a fost printre primii care a comentat, pe scurt, moartea lui Mansouri – și a aruncat ideea că regimul de la Teheran ar putea fi de vină. Sigur că pare o inepție – dar poate fi și o perdea de fum.

Pe de altă parte, Sorina Matei notează că ”Iranul lasă de înţeles că pe Mansouri l-a omorât Rezistenţa iraniană ”– iar rezistenţa iraniană ”se bucură că a murit Mansouri, mulţumeşte României pentru potenţialul asasinat şi zice că l-a omorât Iranul”.

Deci, din toată nebunia asta, care nu s-a terminat – rezultă un sigur aspect: România e băgată – sau s-a băgat! – într-o mizerie de-a Orientului apropiat. Adică zona de care am fost feriți datorită lui Nicolae Ceaușescu, acum am călcat-o.

Da, la Daniel Dragomir am pus niște ghilimele în dreptul lui ”a plecat”. Le-am pus că așa am vrut eu… Aici, în cazul lui sinuciderii lui Mansouri, oare cine vrea să nu punem ghilimele? Nu cred că sunt aceleași „grupări”. Dar pentru România nu e bine oricum.

Update oficial: ”România trebuie să dea curs acestei probleme rapid şi serios”.

Să mai adăugăm un ultim aspect important: azi, procurorul general al Iranului, Mohammad Jafar Montazeri, i-a trimis o scrisoare procurorului general al României, Gabriela Scutea.

Scrisoarea este extrem de dură și pune problema ferm: ”România trebuie să dea curs acestei probleme rapid şi serios”.

”În ceea ce priveşte importanţa cazului şi descoperirea adevărului, vă rugăm să cereţi ca cauza morţii să fie investigată într-o manieră serioasă şi cuprinzătoare, luând în considerare responsabilitatea autorităţilor judiciare relevante şi a poliţiei naţionale din ţara respectivă şi a poliţiei internaţionale în ceea ce priveşte protejarea şi supravegherea acuzatului.

Dacă vreo altă persoană sau alte persoane au fost implicate în această problemă, ar trebui să fie identificate şi urmărite penal, iar un raport complet despre subiectul urmăririi penale şi incidentul care a dus la moartea lui Gholam Reza Mansouri ar trebui să fie pregătit şi să-mi fie trimis prin reprezentantul Republicii Islamice Iran la Bucureşti”, citează „Presa curată”.

Original: SPUTNIK – Dragoș Dumitriu

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacţiei Sputnik.

În ton cu aceste acuzaţii, site-ul ISNA, unul dintre cele controlate de regimul de la Teheran, a publicat un articol acid, în deschiderea site-ului, cu 10 întrebări după decesul lui Gholam Reza Mansouri, prin care, de asemenea, a acuzat dur partea română.

1. Mansouri s-a sinucis sau a fost aruncat?

2. Dacă Mansouri s-a sinucis, apare o întrebare: de ce a recurs la un asemenea gest un individ, care, până acum câteva zile, vorbea, răspicat, despre nevinovăţia sa?

3. Dacă Mansouri a fost asasinat, trebuie aflat cine va câştiga, de pe urma decesului său şi cine ar fi avut de pierdut, dacă el ar fi rămas în viaţă şi ar fi vorbit?
4. Ce legătură există între Mansouri şi Tabari (n.r. – alt acuzat, în acelaşi dosar de corupţie) şi această moarte suspectă?

5. Dacă ar fi rămas în viaţă, ce informaţii ar fi putut dezvălui Mansouri?

6. Deşi era conştientă de miza reprezentată de Mansouri, într-un dosar atât de important, de ce România nu l-a pus sub supraveghere, pentru a împiedica un astfel de incident?

7. De ce Iranul n-a pus România sub o mai mare presiune, pentru a obţine extrădarea lui Mansouri şi a lămuri aspectele acestui dosar şi legăturile existente între fostul magistrat şi ceilalţi acuzaţi?

8. Cine va investiga moartea lui Mansouri, din partea Guvernului iranian şi va lămuri opinia publică, în acest caz?

9. Ce se va întâmpla cu sumele pe care Mansouri le-ar fi primit drept mită (n.r. – 500.000 de euro)?

10. Având în vedere aspectele complicate ale acestui dosar şi reacţia nu tocmai prietenoasă a României, în privinţa unei colaborări cu Iranul, putem crede că Mansouri chiar a murit? Sau poate că moartea sa a fost o înscenare, pentru ca el să scape definitiv şi numele său să iasă din atenţia opiniei publice?

UPDATE

Iran’s international police have requested to send a fact-finding mission to Romania to investigate the death of a fugitive Iranian judge in Bucharest.

Brigadier Hadi Shirzad, head of Iranian international police, announced on Saturday that they had sent a letter to the Romanian Interpol Police for permission and asked for additional information about the death.

The police also called for Judge Gholamreza Mansouri’s body to be returned to Iran.

“In order to investigate the situation of the scene of the incident and its exact cause, a team of Iranian police will be formed and if a positive response is received from Romania, they will be sent to that country,” Shirzad added.

Header: Gholamreza Mansouri was prosecutor at Iran’s Evin prison, where where many of the regime’s political prisoners are held. AFP

Tags: