Search and Hit Enter

„O înfrângere zdrobitoare”: NATO se distruge din interior

Eșecul de pe frontul afgan a lovit prin ricoșeu în toți aliații militari ai SUA.

Ce să mai vorbim despre bieții candidați la aderarea nord-atlantică?

Georgienii și ucrainenii, care, din motive greu de înțeles, se erijează în promotori ai interesului american, au fost abandonați de către stăpânii lor la capătul lumii, într-un loc deloc sigur.

Doar la una dintre bazele americane din Kabul au rămas blocați în jur de 400 de oameni, un contingent internațional întreg, format din militari din Europa de Est. Aceștia erau angajați de americani prin contract și păzeau închisoarea în care erau deținuți talibanii. Acum talibanii aflați au fost eliberați și le-au luat armele, chiar dacă, deocamdată, nu-i ating.

Mercenarii ucraineni au adresat deja un apel către autoritățile ruse ca să trimită un avion după ei. Ce e de mirare aici? Și pe afganii care au lucrat pentru americani tot rușii vor trebui, probabil, să-i salveze. Ca de fiecare dată, în principiu.

De altfel, americanii au avut un comportament similar și în raport cu aliații lor mult mai apropiați, care sunt membri cu drepturi depline ai NATO. Haosul creat de fuga americanilor a făcut ca nici germanii, nici olandezii, nici cehii să nu poată să-și aducă acasă cetățenii aflați pe aeroportul din Kabul. Fără să se consulte cu cineva, SUA au stabilit data de 31 august drept ultima zi de evacuare. Dar ce se va întâmpla mai departe cu cetățenii noștri?, se întreabă aliații din cadrul NATO. Washingtonul nu are un răspuns în acest sens.

Nu e de mirare că aliații SUA au început să cadă pe gânduri. Fuga în grabă a armatei, care-i considerată ca fiind cea mai puternică din lume, le provoacă suspiciuni serioase. Mai mult, americanii au abandonat în Afganistan nu doar oameni, ci și avioane de luptă, elicoptere, tehnică blindată, armament.

Dintr-o parte, pare că ei au lăsat intenționat armamentul de sute de milioane de dolari, în schimbul unor înțelegeri secrete, făcute pe la spatele partenerilor din NATO. Despre asta vorbește viteza inexplicabilă cu care câteva zeci de mii de „bărboși în șlapi” au acaparat țara și capitala ei. Se pare că americanii știau dinainte despre asta și au avut timp să se pregătească. În schimb, pentru aliații lor din NATO aceasta a fost o surpriză neplăcută.

În realitate, înțelegeri de culise între americani și talibani se fac de foarte multă vreme. Încă în 2010, fondul Carnegie „pentru pacea globală” a emis un raport în care erau luate în calcul diverse scenarii pentru găsirea unui compromis cu insurgenții – de la împărțirea provinciilor între guvernul proamerican și talibani, până la numirea „propriului” dictator. Și toate acestea sub lozinca „Securitatea, mai importantă decât democrația”.

De fapt, între anii 2018-2020, fostul ambasador american în Afganistan, Zalmay Khalilzad, purta negocieri, în numele guvernului american, cu reprezentanții talibanilor. Aceștia au ajuns la o înțelegere cu talibanii în primăvara anului 2020. A fost o acțiune unilaterală a Washingtonului. Casa Albă nu a binevoit să-și informeze aliații din NATO despre planurile sale.

În 2021, Secretarul de Stat, Anthony Blinken, discuta regulat prin telefon cu autoritățile din Pakistan, iar în iunie, directorul CIA, William Burns, a zburat în Islamabad. Pakistanul îi întreține practic oficial pe talibani. Tuturor le era interesant despre ce au discutat mister Burns cu autoritățile din Pakistan, însă conținutul negocierilor a fost secretizat.

Cu toate acestea, aliații înțelegeau ce se întâmplă și își făceau propriul joc. Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, le-a recunoscut jurnaliștilor că, pe parcursul ultimului an, a încercat să se ajungă la o înțelegere cu militarii turci și italieni, ca să părăsească contingentul comun din Afganistan. Negocierile erau purtate în secret, bineînțeles. La Washington nu se cunoștea nimic despre ele. Până la urmă însă, ideea a fost abandonată, ca fiind nerealistă, din cauza dependenței față de infrastructura militară americană.

Aliații sunt cel mai mult deranjați de faptul că Washingtonul i-a pus în fața faptului împlinit, odată cu decizia de a-și retrage armata – fără nici un fel de consultări, fără discuții, fără respectarea oricărei etichete diplomatice. Desigur, publicului i se spune că blocul rămâne unit. Însă iritarea liderilor europeni este vizibilă.

Chiar în Marea Britanie, țară care, după Brexit, a devenit dependentă total de Statele Unite, se aud opinii extrem de nepoliticoase. Fostul premier Tony Blair l-a numit „imbecil” pe actualul președinte al SUA. Actualul premier, Boris Johnson, a declarat „… cu Trump, lucrurile decurgeau cu mult mai bine decât cu adormitul Joe”. Ulterior, acesta a afirmat că nu a zis așa ceva, însă citatul s-a răspândit rapid.

Presa din Marea Britanie dezvăluie o scurgere de informații din vârful piramidei puterii: miniștrii britanici consideră că Biden „și-a ieșit cu totul din minți”, când a decis să retragă trupele din Afganistan.

„Decizia marelui nostru aliat de a-și încheia misiunea în Afganistan, luată practic fără a se consulta cu partenerii, ne pune serios pe gânduri. Riscăm, în curând, să ajungem în liga secundă a forțelor militare”, a atenționat îngrijorat Tony Blair

Aceleași temeri le exprimă și Armin Laschet, pe care Angela Merkel îl vede noul cancelar al Germaniei. În opinia lui, retragerea trupelor din Afganistan „reprezintă cea mai mare înfrângere din istorie a blocului NATO”.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a sunat pe Biden și l-a criticat dur pentru faptul că a refuzat să evacueze și afganii din țară.

Iritarea liderului francez este lesne de înțeles: partenerii americani le-au pasat abil europenilor problema refugiaților din Afganistan. Zeci de mii de imigranți ilegali forțează în prezent granițele Uniunii Europene și Marii Britanii, iar întrucât printre ei sunt și potențiali teroriști, acest fapt este de-a dreptul îngrozitor. Iar dacă europenii vor încerca să închidă hotarele, Washingtonul va începe să-i acuze public de atitudine inumană.

Americanii nu doar că i-au umilit pe partenerii lor din NATO, ci i-au băgat la colț de-a dreptul. Dacă liderii țărilor UE nu-și vor putea evacua cetățenii din Afganistan, revoltele populare se pot solda cu alungarea lor de la putere. În cazul care țările europene vor fi invadate de valuri de refugiați afgani, situația va fi și mai proastă.

Dar și mai îngrijorătoare sunt perspectivele de viitor.

Unde mai intenționează americanii să-și disloce trupele data viitoare? Încotro vor fi târâți după ei soldații europeni, pentru ce vor mai trebui să moară? Amintim că, în Afganistan, au murit 3,5 mii de militari NATO. Pentru ce? Pentru cine și-au dat viața?

Cel mai mare coșmar al europenilor îl reprezintă ideea că SUA i-ar putea duce să lupte contra Chinei.

Această aventură se poate transforma într-un nou „război fără sfârșit”, iar numărul morților nu va mai fi, de această dată, de ordinul miilor. Iar când americanii constată că au pierdut, își trădează partenerii și fug de pe câmpul de luptă. Cine are nevoie de asemenea formă de organizare? Chiar și liderii țărilor europene mai puțin influente și total dependente de SUA nu acceptă un astfel de suicid politic.

Dar dacă Washingtonul va decide să lupte în țări din fostul spațiu sovietic? Ofițerii NATO vorbesc cu îngrijorare despre această temă. „E ușor să vorbești despre cum e să lupți cu Rusia. În practică, NATO nu a găsit nici câteva mii de militari, pentru a acoperi retragerea din Afganistan”, a declarat într-un interviu pentru Financial Times unul dintre comandați, care a preferat să-și păstreze anonimatul.

„După Afganistan, Pax Americana a luat sfârșit, la fel ca și dominația NATO”, scrie cunoscutul analist britanic Simon Tisdall.

Odată cu pierderea influenței militare în Europa, este și o înfrângere morală pentru americani, au pierdut și acel soft power prin care SUA își asigurau hegemonia în tot felul de regiuni ale planetei.

Cândva, blocul NATO avea rolul să apere Europa de notoria „amenințare sovietică”. De foarte multă vreme, nu mai există nici un fel de astfel de amenințare. Astăzi, SUA folosește acest bloc ca pe un instrument militar care i-ar aparține și cere încasează de la alte țări bani pentru întreținerea lui. În loc să-și apere aliații, îi atrage în tot felul de aventuri lipsite de logică, iar după aceea, îi abandonează fără milă, în văzul întregii lumi.

Pentru ucraineni și georgieni, care sunt dispuși să moară de dragul visului lor de a deveni membri NATO, este un moment propice pentru a cădea pe gânduri, după cum spunea Tony Blair.

Mai ales pentru cei care au rămas blocați în Kabul. Au timp berechet să se gândească la soarta omenirii, iar între timp, să aștepte avionul rusesc. Poate îi va scoate de acolo.

Source: Victoria Nikiforova – SPUTNIK

Tags: