Search and Hit Enter

Pe când și în România? Parchetul din Paris anchetează gestionarea epidemiei în Franța

În cele 14 proceduri judiciare deschise la Parchetul din Paris în baza plângerilor depuse în timpul izolării se află și capete de acuzare foarte grave, precum ”omor din culpă” şi ”punerea în pericol a vieţii altuia”

Procurorul Parisului Rémy Heitz a anunţat deschiderea unei vaste anchete preliminare cu privire la gestionarea criticată a crizei covid-19 în Franţa.

Această anchetă constituie un răspuns judiciar la plângerile primite de Parchetul din Paris în timpul izolării, dar, potrivit procuroului amintit, ”nu vizează să stabilească responsabilităţi politice sau administrative, ci să scoată la iveală eventuale infracţiuni penale” ale decidenţilor naţionali.

Ancheta nu îl poate viza pe şeful statului – care nu răspunde penal – şi nici pe membrii Guvernului – a căror responsabilitate ţine de Curtea de Justiţie a Republicii, dar care și ea a fost sesizată cu privire la 80 de plângeri.

Această anchetă cuprinde, pe de o parte, 13 proceduri vizând plângeri ale unor asociaţii şi organizaţii sindicale, iar pe de altă parte o a 14-a procedură care înglobează 33 de plângeri, marea majoritate a unor persoane particulare, prin formulare tip de pe site-ul plaintecovid.fr.

Investigaţiile, încredinţate Oficiliului central de luptă împotriva unor atingeri aduse mediului şi sănătăţii publice – vizează principalele revendicări, prezentate de la începutul epidemiei – între altele, protecţia muncii, punerea la dispoziţie de măşti de protecţie şi de teste.

Ancheta a fost deschisă cu privire la ”omor din culpă”, ”răniri din culpă”, ”punerea în pericol a vieţii altuia”, ”abţinere voită de la lupta împotriva unui sinistru” sau ”neoferirea de asistenţă unei persoane aflate în pericol”.

”În cazul în care există culpe penale, vor fi foarte probabil – aceasta este o ipoteză – culpe neintenţionate. Or legea prevede condiţii precise în vederea stabilirii acestor delicte. Ea cere proba unei ”culpe calificate”, care nu este o simplă imprudenţă sau neglijenţă”, a precizat procurorul.

Gruparea acestor anchete va permite, astfel, în opinia procurorului, să se stabilească un fond documentar comun cu privire la situaţia cunoştinţelor ştiinţifice, întrucât ”în vederea acestui tip de infracţiuni, Codul Penal prevede că este necesar să se aprecieze responsabilităţile” decidenţilor ”din perspectiva mijloacelor şi cunoştinţelor de care dispuneau la momentul deciziilor”, a mai arătat Heitz.

Original: SPUTNIK

Tags: