Avocatul Gheorghe Piperea denunta grava incalcare a Constitutiei de catre presedintele Klaus Iohannis:
„Grupul pentru Dialog Social si multe alte entitati globaliste au zis sa demisioneze Dorneanu. CCR a spus ca s-a instaurat corect starea de urgenta prin decret, dar decretul pe care l-a emis presedintele excede competentelor sale constitutionale. Mai pe romaneste: presedintele a incalcat grav Constitutia…. A cerut cineva demisia presedintelui Iohannis? Eu n-am auzit”
Numeroase ONG-uri globaliste s-au inghesuit sa-i ceara demisia lui Valer Dorneanu de la conducerea Curtii Constitutionale a Romaniei dupa scandaloasa decizie a CEDO legata de inculpata Laura Kovesi, dar nimeni nu a suflat un cuvant in sensul demisiei presedintelui Klaus Iohannis, despre care CCR a stabilit ca a incalcat Constitutia, depasindu-si fisa postului prin decretele starii de urgenta.
Taioasa constatare a fost lansata joi, 7 mai 2020, de catre avocatul Gheorghe Piperea (foto), cel care a subliniat ca incalcarea Constitutiei de catre insusi presedintele Romaniei este cu atat mai grava in starea de urgenta.
Intr-o interventie telefonica la emisiunea „Sinteza zilei”, de la Antena 3, maestrul Piperea a vorbit si despre fondul situatiei create in urma deciziei prin care CCR a declarat drept neconstitutionala reglementarea sanctiunilor contraventionale in Ordonanta de Urgenta nr. 1/1999 privind privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta, stabilind in acelasi timp ca Iohannis si-a depasit atributiile legale prin masurile instituite in decretele prin care a declarat starea de urgenta.
Mai exact, Gheorghe Piperea a evidentiat fenomenul de decontraventionalizare pe care il implica decizia CCR legata de sanctiuni, profesorul universitar subliniind ca romanii pot invoca aceasta decizie pentru a contesta amenzile primite, intrucat in primul rand Constitutia stipuleaza retroactivitatea legii contranventionale mai favorabile (la fel ca in cazul legii penale mai favorabile), iar in al doilea rand inca nu a expirat perioada de 15 zile in care petentii pot contesta amenzile. Motivul il gasim chiar in ordonantele emise de catre guvernul Ludovic Orban in legatura cu starea de urgenta – ordonante ce dicteaza inghetarea pana la data de 14 mai a termenelor in care romanii pot contesta amenzile.
Totusi, situatia nu va fi deloc roz, din cauza ca instantele – si asa aglomerate – vor fi lovite de un val de procese pentru anularea amenzilor. De aceea, pentru a evita blocarea instantelor, Parlamentul ar face bine sa adopte o lege de anulare a tuturor amenzilor abuzive aplicate in starea de urgenta, mai arata Piperea. Avocatul a detaliat aceste idei in doua mesaje postate joi pe Facebook, inaintea interventiei TV, precum si in al treilea, publicat vineri, 8 mai 2020.
Prezentam intai cele mai importante pasaje din declaratia oferita de Gheorghe Piperea la Antena 3:
„Categoric nu (n.r. dupa decizia CCR, Politia nu mai are posibilitatea sa dea amenzi in baza OUG 1/1999). (…) Raspunsul se bazeaza pe o decizie a Curtii Constitutionale din 2018 (n.r. Decizia 651/2018) si care spune, in principiu, cam asa: o decizie a Curtii Constitutionale care constata ca o lege sau ordonanta de urgenta care reglementeaza contraventii este neconstitutionala, acest fapt echivaleaza cu decontraventionalizarea. Asta este cuvantul. Ca sa fie usor de inteles: este similar cu dezincriminarea. Aceasta decizie este bazata pe art. 15 alin. 2 din Constitutie, care spune ca legile, care de obicei opereaza doar pentru viitor, au efecte retroactive in materie penala si contraventionala. Ceea ce inseamna ca, indiferent cand se va publica motivarea acestei decizii, atat contraventiile sanctionate pana acum, cat si contraventiile care se vor fi sanctionat in urmatoarele 15 zile (cate mai sunt din starea de urgenta) sunt, in mod evident, nelegale, intrucat actul normativ pe baza caruia au fost aplicate a fost declarat neconstitutional, cu efectul de decontraventionalizare. (…)
Inteleg ca astazi (n.r. joi), Grupul pentru Dialog Social, de exemplu, si multe alte entitati globaliste de acest gen au zis: ‘Sa demisioneze Dorneanu! Sa fie demis Dorneanu!’ In decizia de ieri, s-a mai spus un lucru – mult mai important, din punctul meu de vedere, decat chestiunea cu contraventia. S-a spus ca s-a instaurat corect starea de urgenta prin decret, dar decretul pe care l-a emis presedintele excede competentelor sale constitutionale.
Mai pe romaneste: presedintele cand a emis acele decrete, a incalcat grav Constitutia. Este grav pentru ca suntem in stare de urgenta; nu este o situatie normala. Chiar si asa, cand incalca presedintele Constitutia este foarte grav; dar este dublu grav atunci cand o face in perioada de stare de urgenta. Si acum va intreb (pentru egalitate de tratament): a cerut cineva demisia presedintelui Iohannis pana in momentul acesta? Ca eu n-am auzit”.
Redam, in ordine cronologica, toate cele trei mesaje de pe Facebook ale maestrului Piperea (postate aici, aici si aici):
„Exercitiul drepturilor si libertatilor cetatenesti nu poate fi restrans decat temporar, justificat si prin lege, ca act juridic al Parlamentului – scrie in Constitutie, la art.53.
Guvernul NU poate restrange aceste drepturi si libertati si, mai ales, nu o poate face fara justificare si pe termen indefinit.
Trebuia ca acest lucru evident sa ii fie reamintit guvernului. A facut-o adevarata societate civila, adica noi, a facut-o Avocatul Poporului si, mai ales, a facut-o CCR – multora nu ne plac multe decizii ale CCR, dar acestea sunt obligatorii ca si legea, neputand fi atacate si nici revizuite.
(Societatea “in civil” si ong-urile globalist-progresiste tac malc.)
Doar ca guvernului, dlui presedinte si dlui sef al DSU incepusera sa le placa militaria, autocratia si transformarea unui “simple raceli” in motiv de razboi, iar drepturile si libertatile cetatenesti bazaiau ca niste tantari enervanti in jurul lor. De aceea, cineva trebuia sa ii traga de maneca, sa ii opreasca.
Guvernul putea foarte usor sa emita oug pe care sa o supuna spre aprobare urgent in Parlament, oug in care sa impuna restrictii temporare si sanctiuni clare aplicate unor fapte ilicite clar descrise. Dar nu. S-a preferat varianta ordonantelor militare, care nu se discuta, ci se executa, si care pot fi multiplicate la maxim si modificate oridecate ori ar “vrea” muschii emitentului, creand un haos legislstiv si administrativ excelent pentru acoperirea faptelor de coruptie, spalare de bani, evaziune fiscala, taiere ilegala de paduri, import de deseuri si reziduuri industriale etc., pe scurt, toate chestiile alea vizibile pentru Washington Post si invizibile pentru presa noastra “main stream”, recent mituita cu un ajutor de stat de 40 de milioane de euro.
PS Delincventii, mai ales cei violenti, recalcitranti si dornici de spectacol pe facebook (pe care, in slangul de Bucuresti, ii denumim cocalari si bombardieri), pot fi in continuare opriti, prinsi, sanctionati si chiar bagati la zdup, dar in baza altor reglementari, care sunt bine-mersi, in vigoare. Doar ca agentii puterii publice trebuie sa le (re)descopere”.
„Art. 15 alin. (2) din Constitutie – Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.
[legile/deciziile CCR pot avea si efecte retroactive, dar numai in domeniile enuntate]
Decontraventionalizare, asta e termenul care exprima cel mai bine ceea ce a facut decizia CCR de ieri. Un termen similar cu dezincriminarea”.
„O sumedenie de teorii gresite, informatii alandala si interpretari neatente ori ilogice au fost emise ieri, in legatura cu decizia CCR referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate formulate de Avocatul Poporului contra dispozitiilor normative care reglementeaza contraventiile pe perioada starii de urgenta si pandemie.
De aceea, cu riscul de a starni un sentiment de redundanta, consider ca este nevoie de cateva precizari si clarificari.
1). Decizia CCR a constatat neconstitutionalitatea in intregime a art. 28, cu referire la art. 9 din OUG nr.1/1999 privind starea de urgenta si starea de alerta. Primul text, adica art. 28, stabileste ca orice incalcare a art. 9 inseamna contraventie, care se sanctioneaza cu amenda de la 2000 la 20000 de lei, precum si cu o serie de sanctiuni complementare, cum ar fi confiscarea unor bunuri. Al doilea text, adica art. 9, stabileste ca toata lumea, inclusiv populatia, este obligata sa respecte toate masurile, restrictiile si interdictiile stabilite in decrete si in ordonantele militare.
CCR a constatat ca aceste doua texte sunt in intregime neconstitutionale pentru ca nu descriu explicit fapta contraventionala si lasa posibilitatea interpretarii abuzive a agentului constatator asupra existentei faptei si asupra vinovatiei autorului. Ca aceste interpretari abuzive au fost un obicei, si nu o exceptie, rezulta din numarul urias de persoane sanctionate, care ajunsese ieri la peste 320 de mii.
[nota intermediara: guvernul ar fi putut reglementa aceste fapte si sanctiuni direct in cele doua articole din ordonanta, dar a preferat sa trimita la ordonante militare pentru ca, pe de o parte, incepuse sa ii placa militaria, iar pe de alta parte, ordonantele militare pot fi modificate din ora in ora, cu consecinta ca, intru-un fel sau altul, cetateanul, permanent suspectat, tot va fi gasit cumva vinovat de ceva; in plus, guvernul a vrut sa faca bani din amenzi, si nu sa previna prin intimidare incalcarea regulilor pandemiei; ideea ca aceste sanctiuni ar fi prevenit cresterea numarului de decese este si o prostie sinistra, si o jignire la adresa poporului roman care, in opinia guwernerului, nu asculta decat de bici; tot prosteasca este si ideea ca in lipsa acestor sanctiuni, autoritatile nu mai au instrumente de lupta contra raspandirii virusului – suntem peste 16 milioane de oameni care stam in casa si respectam regulile pandemice in mod voluntar, si nu pentru ca am putea fi amendati de militie]
2). Decizia CCR are efecte imediate, independente de publicarea motivarii in Monitorul oficial.
Declararea neconstitutionalitatii actului normativ care santioneaza o fapta contraventionala echivaleaza cu de-contraventionalizarea faptei.
Ca sa fie mai usor de inteles termenul : de-contraventionalizarea este similara cu dezincriminarea unei fapte penale.
De altfel, atat CtEDO (cauza Anghel contra Romaniei, 2007), cat si Constitutia, asimileaza raspunderea contraventionala cu raspunderea penala, intrucat sunt de a acelasi tip si au acelasi scop – au caracter punitiv, fiind menite a preveni prin intimidare savarsirea de alte fapte ilicite.
Or, asa cum dezincriminarea inlatura caracterul penal al faptei, tota asa, de-contraventionalizarea inlatura caracterul contraventional al faptei.
Reamintesc dispozitiile art. 15 alin.2 din Constitutie, din care rezulta ca legile dispun numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile. Asadar, o lege (sau orice alt act normativ) care a fost declarata neconstitutionala, dezincriminand sau de-contraventionalizand o serie de fapte, pentru ca este mai favorabila faptuitorilor, are efect retroactiv, inlaturand raspunderea penala sau contraventionala.
3). Mai precizez, in plus, ca toti cei care au fost amendati si se considera abuzati, pot formula plangere contraventionala, chiar daca au platit amenda (de frica altor sanctiuni) si chiar daca au trecut 15 zile de la emiterea procesului-verbal de amenda. Conform “legilor pandemiei”, toate termenele de acest gen au fost inghetate pana la expirarea starii de urgenta. Termenul de 15 zile pentru depunerea plangerii curge de la data de 14 mai.
Cateva note de final :
(i) pentru a nu covarsi instantele, pentru a nu pune oamenii pe drumuri, pentru a nu mari inutil costurile legale ale unui numar atat de mare de potentiale procese, ar trebui ca toate amenzile aplicate in perioada panedemiei, pe motiv de incalcare a ordonantelor militare, sa fie anulate prin lege;
(ii) cei care au respectat regulile din ordonantele militare au facut-o pentru a se proteja si pentru a-i proteja pe ceilalti (cel putin asa suna naratiunea oficiala), si nu pentru ca s-au temut de sanctiuni; legea se respecta, in primul rand, de buna voie, din motive etice si de auto-protectie, si nu pentru ca ne temem de sanctiuni; doar delincventii si recalcitrantii trebuie calmati cu sanctiuni; este adevarat ca decizia CCR ar putea duce la procese in care sa fie scapati de raspundere si delincventii si recalcitrantii, dar aceasta consecinta ar fi in totalitate “rodul” prostiei, auto-suficientei si iresponsabilitatii celor care au conceput aceste sanctiuni; oricum, cati alti infractori cu gulere albe nu au scapat tocmai “multumita” starii de urgenta si ordonantelor militare? daca nu va dati seama la ce ma refer, luati aceste trei domenii careu au prosperat in pandemie: coruptie, taiere ilegala de paduri, import de deseuri si reziduuri industriale toxice, cauzatoare de biohazard sau chiar radioactive;
(iii) asa cum fac si eu si toti cei pe care ii cunosc, respectati legea si autoritatile, nu va puneti in situatie neregulata, nu va bazati pe aceasta decizie a CCR incalcand ostentativ legea, pentru ca puteti fi sanctionati in baza altor acte normative si, in plus, pana la anularea procesului-verbal de contraventie dureaza ani; fiti voi responsabili, daca autoritatile nu stiu cum si nu vor;
(iv) Decizia de ieri a CCR a constatat si ca, emitand decretele privitoare la starea de urgenta, presedintele a incalcat Constitutia, intrucat a reglementat prin decret ceea ce nu poate reglementa decat Parlamentul adica restrangerea temporara a exercitiului unor drepturi; a facut asta bazandu-se si pe non-combatul parlamentului; cu toate ca s-a cerut demisia lui Dorneanu si chiar desfiintarea CCR (singurul garant al Constitutiei care ne-a mai ramas), nimeni nu a cerut demisia presedintelui”.
Header: An elderly woman drags a shopping trolley, backdropped by an Elvis Presley poster, at a market place in Bucharest, Romania – Copyright Vadim Ghirda/AP Photos
Original: LUMEA JUSTITIEI