Search and Hit Enter

Nicolae Ciucă – “Battle of Nasiriyah” sau cum o poveste devine un mit…

Toata lumea este fericită. Toţi prietenii, mai ales civili, îmi spun: “e primul general care a participat la lupte, are experienţa războiului, a luptat in Afganistan si Irak”. Poate. Nu pun preţ pe aceste afirmaţii. Ca să devii colonel îţi trebuie spate, sau mai bine zis trebuie să te promoveze cineva. Mai rar experienţa, calităţile de militar te promovează. Totuşi un lucru devine clar pentru toata lumea, avem un general care a participat la lupte in Irak, pe când era locotenent–colonel şi acest lucru e o hârtie în alb care legitimează total inclusiv accederea la cea mai mare funcţie militară în stat. Anii trec, sunt văzuţi din ce în ce mai bine, jocurile politico-militare de culise sunt din ce în ce mai pe faţă.

Iar se aduce în discuţie Afganistanul şi Irakul, legitimizarea funcţiei. Mulţi zic: “e primul militar care ocupă o funcţie civilă de conducere în MApN după foarte multa vreme. Cunoaşte situaţia, va răsturna munţii.” Lunile trec, nu se schimbă nimic. Legitimitatea rămâne. Legitimitatea dată de o poveste lacrimogenă, povestită şi răspovestită pe posturile naţionale de radio si televiziune.

Suntem în anul 2020. Avem cea mai mare vitezâ de internet din lume. Avem acces facil la cele mai obscure informaţii. Şi totuşi. Faci o gugaleală şi cauţi mult amintita si răspovestita bătălie de la Nasiriyah. Şi toate râspunsurile vin înapoi ciudat. Foloseşti diferite browsere, chiar si TOR, foloseşti diferite motoare de căutare si iţi parvin aceleaşi răspunsuri. Foloseşti căutări atît in engleză cât şi în romanâ, nada. Şi începi să îţi pui intrebări. Cum draq e posibil ca nimeni să nu ştie despre bătălia de la Nasiriyah şi despre cel mai tare general (r) român???

“The Battle of Nasiriyah was fought between the US 2nd Marine Expeditionary Brigade and Iraqi forces from 23 March to 2 April 2003 during the US-led invasion of Iraq. Nasiriyah is a city which lies along the banks of the Euphrates River in Dhi Qar Province, about 225 mi southeast of Baghdad”.

Nu apare nimic despre români. A, ba da, apare, dar în 2004. Deschid primele 14 rezultate ale căutărilor pentru armata română. Hotnews, Pinterest, Romania Actualităţi, Magazin Istoric, Vimeo, Youtube etc. Trei nume: Radu Dobriţoiu, Mario Balint şi Ilie Pintea. Şi o poveste lacrimogenă. M-a impresionat extraordinar. Povestea. Şi atât. Contează substratul. Erau sub comandă italiană, au ieşit din baza la o patrulă de noapte, ca alte mii de militari români şi au fost angajaţi cu foc. I se spune în jargon militar TIC (“troops in contact”). Nimic extraordinar. Fugi sau angajezi cu foc. Punct.

Totuşi e BĂTĂLIA de la NASIRIYAH. O poveste spusă şi repetată de trei jurnalişti.

Care a devenit adevăr istoric.

Care a legitimat un comandant. Nu există extrase din jurnalul de luptă, nu există rapoarte Wikileaks. Nimic.

Header: TAB-77 în Afghanistan

Source: Răzvan Mihăeanu – Romania Military

Tags: